Călătorie într-un picior de Herta Müller

Bună! Sunt Nico și vreau să îți scriu despre o carte pe care mi-a recomandat-o o prietenă. Mi-a spus: „Citește-o, e fascinantă!”. Este vorba de Călătorie într-un picior de Herta Müller.

Nu știu dacă să spun că așteptarea a meritat ori că ar fi trebuit să o citesc cu mult înainte.

Cert este că, azi în timp ce îmi beau cafeaua, m-am gândit să īți spun și ție despre această carte. Este o poveste despre singurătate, despre fuga de dictatură și despre dor. Știi senzația aceea când este cald afară, dar ție îți este frig? Sau sentimentul că vara este anotimpul tău preferat, dar e prea cald și parcă te sufoci? Da. Gânduri, emoții, poezie, durere, dragoste- despre toate este călătoria Irenei.

Irene, protagonista din Călătorie într-un picior scrisă de Herta Müller

Călătorie într-un picior este scrisă de Herta Müller dupa plecarea ei din România. Irene, protagonista romanului, emigrează din cealaltă țară în Germania, dar rămâne între două lumi.

…acești străini deveneau mai străini decăt străinii.

Cu un picior călători, cu celălalt, deja pierduți’

În această situație se află Irene. S-a rupt de un regim dictatorial, dar se simte acaparată de un abis. Limbajul dur, pe alocuri, și sincer transpune frustrare, neliniște și golul de care este înconjurată.

Încă mai am pe mine ziua de ieri.

…si pentru că pereții sunt la fel de negri ca cerul și iarba, disparură și ei.

Emigrantă fiind într-o țară pe care o simte  străină, Franz, Stefan și Thomas sunt niște călători prin viata ei, ajutând-o în călătoria spre cunoașterea sinelui.

Emoții cu Irene – în limbaj poetic

Modul liric  în care exprimă ce simte m-a cutremurat. Propozițiile scurte pe care le-am citit m-au dus cu gândul la multitudinea de gânduri pe care le are un om pe secundă. Am fost fascinată de acest limbaj poetic care are în spate durere, dor și nesiguranță. Toate acestea m-au transportat lângă ea.

Când spun propoziții scurte mă gândesc că nu reușesc să transmit toate sentimentele trăite. Fiecare comparație poetică m-a îndemnat la o analiză a destinului unui emigrant. Acuratețea gândurilor ei despre băiatul însoțit de mama lui, până la pereții care seamănă cu cerul și iarba, transmit ideea că ea își blochează nesiguranța.

Herta Müller m-a făcut să recitesc pasaje și să caut acel ceva, motiv care mă face să mă simt amețită și să trăiesc aceleași stări împreună cu personajul.

Am trecut-o în categoria cele mai bune carti citite, nu pentru că a câștigat premiul Nobel, ci pentru că mintea și sufletul meu au fost acolo timp de 2 ore.

PS. Tu ai citit-o? Sau ai citit altceva de Herta Müller? Sunt curioasă care este părerea ta, poți lăsa o părere mai jos.

Cu drag, Nico.

Până data viitoare.